Saturday, January 6, 2007

Despre Ingeri

Întrebările sunt acestea:
1 - Care au fost deci motivele pentru care o parte din ingeri au cazut si au fost alungati din cer?( excluzing pe acela ca au atentat la preluarea puterii, sau mai bine zis au vrut sa ajunga la fel ca Dumnezeu)
2 - Si ce anume va face sa excludeti afirmatia din cartea lui Enoh referitor la impreunarea ingerilor cu femeile( inafara de trupurile lor spirituale).
3 - Care este atunci motivul pentru care unele denominatiuni propaga purtarea baticului de catre femei "din pricina ingerilor"(cum este citat in biblie)?

Dumnezeu a creiat tot ce se vede şi ce nu se vede, deci El este Creiatorul îngerilor. Ca şi fiinţe, aceştia se pare că se împart în mai multe clase:
- îngeri de rând, obişnuiţi,
- serafimi (Isaia 6:2, provenind din rădăcina ebraicului saraf care înseamnă a arde, având feţe, trup şi picioare, şi aripi cu care-şi acopereau feţele şi picioarele şi zburau; se prea poate ca aceştia să fie aceleaşi personaje cu făpturile vii din Apocalipsa 4:6 şi din Ezechiel 1:5, deşi în Isaia nu ni se descriu feţele lor. Personajele acestea sunt cele mai apropiate de Domnul Dumnezeu, şi cum am văzut din Ezechiel şi Apocalipsa, merg sau stau cu Domnul pretutindeni, declarând sfinţenia lui Dumnezeu)
- heruvimi (ei apar în Vechiul Testament ca doi, fiind aşezaţi simbolic deasupra capacului chivotului legământului, câte unul la fiecare capăt, fiinţe care au aripi întinse deasupra capacului ca şi când l-ar proteja - Exodul 25:19 să faci un heruvim la un capăt şi un heruvim la celălalt capăt; să faceţi heruvimii aceştia ieşind din capacul ispăşirii la cele două capete ale lui. Heruvimul apare în Geneza 3:24 pentru a păzi intrarea în grădina Eden. De asemenea, ei apar în proorocia lui Ezechiel cap. 10, Ps 99:1, Isaia 37:16, etc. Din referinţele de mai sus, ei par să aibă rolul de a proteja slava lui Dumnezeu. În 2 Sam 2:11, ei sunt înfăţişaţi ca fiind mijlocul de transport al lui Dumnezeu).
- arhangheli (din grecescul archaggelos care înseamnă dacă vreţi, mai mare peste îngeri, înger-şef, arche însemnând şef sau primul, aggelos însemnând înger, mesager). Prin Vechiul şi Noul Testament apar mereu referinţe la îngeri-căpetenii (Dan 10:13, Dan 12:1). La doi le aflăm şi numele: Gavril (Luca 1:19) şi Mihail (Iuda 1:9, Apoc 12:7). Se presupune că au fost patru arhangheli, cei doi amintiţi mai sus, unul Rafael (apare doar în cartea apocrifă a lui Tobia) şi celălalt… Lucifer (Satana, deşi vom vedea în textele care descriu căderea sa că este supranumit şi „heruvim ocrotitor”). Problema dacă şi Rafael este un arhanghel şi dacă Lucifer a avut acelaşi rol, poate dezbătută dar va rămâne fără rezultat; nu avem suficiente informaţii.

Îngerii au rolul de a sluji lui Dumnezeu, în capacitatea şi felul dorit de Domnul. Unii dintre ei vin la oameni ca soli (trimişi) ai lui Dumnezeu cu mesaje, descoperiri, proorocii, şi fac slujbe pentru credincioşi (sunt „duhuri slujitoare” - Evrei 1:13-14 Şi căruia din îngeri i-a zis El vreodată: „Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut al picioarelor Tale?” Nu Sunt oare toţi duhuri slujitoare trimise să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor moşteni mântuirea?). Un înger a trezit pe Petru şi l-a călăuzit afară din închisoare după ce i-a făcut să i se dezlege lanţurile (Fapte 12). Exemple de slujire îngerească sunt multimple.
Îngerii sunt fiinţe de rand foarte înalt, cu cunoştinţe vaste (doar stau în anturajul cel mai apropiat al lui Dumnezeu!), cu puteri mari (un înger a ucis cu o ocazie o mare oaste asiriană - 2 Împăraţi 19:35 În noaptea aceea, a ieşit îngerul Domnului, şi a ucis în tabăra Asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi când s-au sculat dimineaţa, iată că toţi erau nişte trupuri moarte). Se consideră pe baza unor texte că fiecare om ar avea „îngerul lui” (Matei 18:10 Feriţi-vă să nu defăimaţi nici măcar pe unul din aceşti micuţi; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea faţa Tatălui Meu care este în ceruri - coroborat cu Faptele 12:15 „Eşti nebună!” i-au zis ei. Dar ea stăruia şi spunea că el este. Ei, dimpotrivă, ziceau: „Este îngerul lui”, deşi în textul al doilea se poate considera că apostolii credeau că e doar „duhul” lui Petru…).

Alungarea unei părţi a îngerilor din cer (împreună cu şeful lor, care a instigat rebeliunea împotriva lui Dumnezeu, Satana) a fost doar din cauza răzvrătirii. Nu există nici un alt motiv pentru care îngerii căzuţi să fi fost alungaţi din cer. Biblia spune că Dumnezeu nu poate vedea nelegiuirea (Habacuc 1:13 Ochii Tăi Sunt aşa de curaţi că nu pot să vadă răul, şi nu poţi să priveşti nelegiuirea!; Psalmi 5:5 Nebunii nu pot să stea în preajma ochilor Tăi; Tu urăşti pe cei ce fac fărădelegea), deci îngerii au fost scoşi afară din cer din cauza aceasta.

Dumnezeu nu a creiat răul (tot ce a creiat El era bun - Gen 1:4, etc.) dar fiinţele pe care le-a creiat El au fost libere de a alege. Răul nu este ceva material, palpabil, nu are nici „corp ceresc” sau ”spiritual” (vezi 1 Cor 15:40), nici corp material, pământesc. Răul este o stare care apare în absenţa binelui. În vid nu poate trăi nimeni, vidul nu există! Eşti într-una din cele două stări posibile: neprihănire sau păcat. Întunericul este doar absenţa luminii.

Cum s-a găsit răul în Satana, nu ştim! Va rămâne o taină în partea aceasta a veşniciei (şi nu ştim dacă o vom cunoaşte vreodată). Ştim doar din descrierile profetice din Isaia 14:12-20 şi Ezechiel 28:12-19 o frântură de istorie, dacă vreţi a stării de dinaintea căderii a lui Lucifer, starea actuală şi destinul veşnic. Din Apocalipsa reiese că aproximativ a treia parte din „stelele” (îngerii) cerului au fost trase de „balaur” în răzvrătirea sa (Apocalipsa 12:4 Cu coada trăgea după el a treia parte din stelele cerului, şi le arunca pe pământ). Ceilalţi îngeri au „ales” să rămână credincioşi Domnului Dumnezeu şi astfel au deveni „îngeri aleşi” (1 Timotei 5:21 Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu, înaintea lui Hristos Isus şi înaintea îngerilor aleşi, să păzeşti aceste lucruri, fără vreun gând mai dinainte, şi să nu faci nimic cu părtinire), la fel după cum şi noi, dacă alegem să slujim Domnului, devenim aleşii Lui.

Îngerii căzuţi poartă şi numele de „demoni”. Unii dintre ei sunt închişi şi nu vor fi ”eliberaţi„ decât în vederea judecăţii (Iuda 1:6 El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puşi în lanţuri veşnice, în întuneric, pe îngerii care nu şi-au păstrat vrednicia, ci şi-au părăsit locuinţa), alţii sunt închişi şi vor fi eliberaţi în timpul necazului celui mare (Apoc 9:1-11), şi alţii sunt liberi pe pământ astăzi (ei au „demonizat” pe cei din vremea lui Isus şi fac la fel şi astăzi cu oamenii nemântuiţi).

Acum despre cartea lui Enoh. Este o carte care este atribuită lui Enoh, dar este psudografică, adică s-a atribuit lui Enoh în mod greşit, ea fiind scrisă cu aproximaţie în vremea Macabeilor (160-15 î.Hr.). Ca şi colecţiede scrieri, cartea lui Enoh are trei părţi (Enoh 1, Enoh 2 şi Enoh 3) dar din cauză că Enoh 2 şi Enoh 3 au apărut (probabil) după Christos, numai Enoh 1 merită discutată.

Este o scrierea a cărei unitate este contestată de unii, susţinută de alţii. Nu este locul în aceste răspunsuri de a aborda probleme care-s încă dezbătute şi contestate de mai multe părţi a.. baricadei! Enoh 1 s-a păstrat completă doar în limba etiopiană, creştinii etiopieni şi copţi fiind printre cei ce consideră cartea a fi canonică.

Una din secţiunile cărţii lui Enoh vorbeşte despre Grigori, „îngeri păzitori”, adică 200 de îngeri care au fost trimişi de Dumnezeu să vegheze asupra oamenilor, care apoi s-au îndrăgostit de fiicele oamenilor, şi s-au „împreunat” cu ele, dând naştere „nefilinilor”, uriaşilor despre care scrie în Geneza 6:4. Nefilinii s-au dus la Enoh ca acesta să intervină în favoarea lor pe lângă Dumnezeu. Parte a cărţii conţine călătoria lui Enoh la cer şi vedeniile sale.

Deşi Iuda 1:14-15 face referire la proorocia lui Enoh şi Iuda 1:6 este din nou menţionat şi în cartea lui Enoh, cei mai mulţi cercetători biblici consideră cartea lui Enoh a fi necanonică. Existenţa în ea a două citate care au fost amintite şi în Scripturi nu înseamnă că întreaga carte a fost scrisă de Enoh şi că este canonică. Probabil că a existat o tradiţie orală despre spusele lui Enoh care a fost folosită şi de scriitorul cărţii lui Enoh (cu 150 de ani înainte de Isus) şi de Iuda, după înălţarea lui Isus la cer. Vezi de asemenea similarităţile dintre Iuda cap 1 şi 2 Petru 2:1-18; de aici pare şi mai evidentă existenţa unor izvoare orale de istorisiri din care s-au inspirat Iuda, Petru şi scriitorul cărţii lui Enoh, oricine o fi fost el.

Eu resping posibilitatea ca îngerii să fi avut relaţii sexuale cu oamenii şi să fi dat naştere la copiii pe baza a celor spuse de Christos, că îngerii sunt fiinţe asexuale, care nu se căsătoresc (Marcu 12:25 Căci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri). De asemenea, procesul acesta nu s-a mai întâmplat niciodată în istorie. Îngerii sunt fiinţe spirituale, care pot apărea ca oameni (cum am mai arătat, la porunca lui Dumnezeu) dar care nu cred că au puterea de a lua corp material de la ei înşişi, că au organ sexual masculin (de ce nu ar fi fost şi îngeri-femele?) şi că pot genera spermă pentru procreere.

Dacă îngerii ar putea procrea, de ce am considera că rezultatul unirii lor cu fetele oamenilor ar putea fi distrus prin potop, adică de ce ar păstra progeniturile doar elementul uman şi nimic din „genele” taţilor? Doar se ştie că îngerii sunt imuni la efectul materiei, sau la apă, foc, explozii, etc., fiind fiinţe spirituale.

Care clasă de îngeri, ce anume au făcut ei de sunt păstraţi în „lanţuri” pentru judecată, nu ştiu. Iuda 1:6 spune că nu şi-au păstrat vrednicia (heautou arch în greacă, adică nu şi-au păstrat propriul început, putere, domeniu) ci şi-au părăsit locuinţa (idios oiketerion în greacă, adică propria locuinţă, reşedinţa). Eu interpretez asta ca părăsirea de către îngerii căzuţi a stării în care au fost creaţi şi căderea în păcat. De asemenea sunt înclinat să interpretez păstrarea lor pentru veci în lanţuri şi înîntuneric ca fiind afirmaţia Cuvântului lui Dumnezeu că pentru îngeri nu există posibilitatea de a se pocăi, ei nu sunt răscumpăraţi, deci de aceea sunt veşnic în lanţuri şi-n întuneric.

Problema ultimă ridicată, cu privire la purtarea unui semn pe ca de către femeie, este din nou una dintre problemele Bibliei care au dat bătaie de cap cercetătorilor. Acesta este textul: 1 Corinteni 11:10 De aceea femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpânirii ei. Iată cum arată textul în greacă: dia touto opheilei hë gynë exousian echein epi tës kephalës dia tous angelous. Traducerea în româneşte, ar spune aşa: din cauza aceasta trebuie ca soţia (sau o femeie) să aibă putere pe capul ei: din cauza îngerilor. Termenul exousia se traduce prin putere sau autoritate (de aici termenul de stăpânire folosit de Cornilescu).

Acum, ştim că Tertulian a sugerat că femeia trebuie să poarte un voal pe cap, pentru a nu ispiti pe îngerii răi, căzuţi. Tot el vorbeşte despre „îngerul rugăciunii”, un înger care prezidează peste rugăciune, care duce rugăciunile la cer. În tradiţia ebarică se considera că de câte ori se adună oamenii la rugăciune, sau vorbesc despre lucrurile sfinte, a lui Dumnezeu, îngerii lui Dumnezeu se adună în locul acela. Aceasta corespunde pe de o parte cu afirmaţia lui Petru, 1 Petru 1:12 Lor le-a fost descoperit că nu pentru ei înşişi, ci pentru voi spuneau ei aceste lucruri pe care vi le-au vestit acum cei ce v-au propovăduit Evanghelia, prin Duhul Sfânt trimis din cer şi în care chiar îngerii doresc să privească, că îngerii sunt curioşi de lucrarea mântuirii şi rezultatele acesteia. Ştim de asemenea că şi Domnul e prezent între cei ce se adună în Numele Lui: Matei 18:20 Căci acolo unde Sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, Sunt şi Eu în mijlocul lor.” Maleahi spune şi el: Maleahi 3:16 Atunci şi cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul; Domnul a luat aminte la lucrul acesta, şi a ascultat; şi o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei ce se tem de Domnul, şi cinstesc Numele Lui. Vezi şi 1 Corinteni 4:9 Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, nişte osîndiţi la moarte; fiindcă am ajuns o privelişte pentru lume, îngeri şi oameni, şi Psalmi 138:1 Te laud din toată inima, cânt laudele Tale înaintea dumnezeilor, unde „dumnezei” (elohim în ebraică) se poate traduce şi prin îngeri.

Dacă îngerii sunt prezenţi, dacă Domnul este prezent, atunci în prezenţa Domnului trebuie să venim cu o îmbrăcăminte corespunzătoare, decentă. Capul femeii trebuie să fie învelit. De fapt începutul capitolului 11 din 1 Corinteni se ocupă de asta. Bărbatul nu are voie să-şi acopere capul, femeia nu are voie să-şi dezvelească capul. În timp ce acoperirea capului de către bărbat ar necinsti pe Christos, dezvelirea capului de către femeie şi-ar necinsti capul ei (adică.. bărbatul). Dacă vrea să se dezvelească, atunci femeia să se tundă sau să se radă; asta însă ar fi o ruşine, cum de altfel ruşine ar fi şi pentru bărbat să poarte păr lung. Deci, dacă e ruşinos pentru femeie să se tundă sau să se radă pe cap, atunci… să se învelească! Cu ce? Cu părul! Acesta i-a fost dat de învelitoare (v 15).

Să nu uităm de asemenea că în Biblie, termenul „înger” înseamnă şi trimis al lui Dumnezeu. De exemplu, în Maleahi 2:7 Căci buzele preotului trebuie să păzească ştiinţa, şi din gura lui se aşteaptă învăţătură, pentru că el este un sol al Domnului oştirilor, termenul SOL ( ebraic malac se traduce în greacă prin aggelos, care se traduce prin înger, sau trimes, sau mesager, sau sol). Deci, nu doar că îngerii sunt prezenţi la rugăciune, nu doar că ei aduc mesaje (cum ar fi mesaje profetice, deoarece aici se aminteşte rugăciunea ca vorbire a omului către Dumnezeu şi proorocia, ca vorbire a lui Dumnezeu către om), nu doar că Domnul e prezent aici, ci chiar şi oamenii lui Dumnezeu prezenţi aici sunt nişte… mesageri ai Domnului!

Acestea presupun deci decenţa femeii (şi nu numai) la rugăciune.

5 comments:

LiL' AnGeL said...

Amitiel...Inger sau Demon?

Admin said...

"Dacă îngerii sunt prezenţi, dacă Domnul este prezent, atunci în prezenţa Domnului trebuie să venim cu o îmbrăcăminte corespunzătoare, decentă."
Oare nu ma vede domnu si cand dorm si sunt in pijama... sa nu mai vorbim ca ma vede si cand fac dus sau dragoste cu sotia. Pentru oameni e imbracamintea si purtarea decenta nu pentru Domnul in sensul acesta. E drept ca il cinstim pe El cand suntem decenti in fata oamenilor.

Unknown said...

Interesant subiectul,dar in privinta ingerilor care sau imreunat cu fetele oamenilor mai este de discutat,eu personal cred ca este adevart.

Unknown said...

Putini vorbesc despre acest subiect,felicitari si Dumnezeu sa va binecuvinteze.

Unknown said...
This comment has been removed by the author.