Despre Islam - partea 1-a

Întrebare: ce ne poţi spune despre Islam?

Răspuns: Evenimentele de la 11 Septembrie 2001 au aruncat lumea întreagă, şi cu atât mai mult, poporul american într-o stare de criză. Este aproape imposibil de priceput cum de un eveniment relativ neînsemnat, în comparaţie cu măreţia acestei ţări, a aruncat pentru o clipă totul într-o stare de haos. Desigur, au murit mii de oameni şi noi am fost paralizaţi psihic în faţa televizoarelor, privind desfăşurarea 'live' a unui atac terorist fără precedent împotriva libertăţii, atac ce a dus nu numai la prăbuşirea celor doi zgârie-nori ai World Trade Center ci implicit şi prăbuşirea parţială a unei economii, a unor certitudini, a unei siguranţe cu privire la lumea viitorului.

Confruntaţi cu un duşman până acum bănuit de unii (care au avertizat dar care au fost consideraţi 'guri rele' şi 'hiper-sensibili' şi ca atare au rămas nebăgaţi în seamă), dar necunoscut de marea majoritate a americanilor, o mare parte a intelectualităţii a purces la cercetarea motivaţiei, religiei, forţelor ce au stat în spatele celor ce au efectuat atacul. Nu puţini dintre cei menţinaţi adineaori au purces la cercetarea religiei Islamului.

Intrebările la care vrem să găsim răspunsul sunt de genul: de ce un grup de oameni consideraţi 'religioşi' ar ataca în felul acesta mârşav un grup de oameni inocenţi? Care este motivaţia lor? Să fie oare vorba de ură? Si dacă este ură, ce anume a provocat-o? De ce ura împotriva guvernului american şi în ultimă instanţă, împotriva americanilor de rând?

Am auzit că atacanţii au fost musulmani: ce vrea religia lor? In ce cred musulmanii? In ce direcţie se îndreaptă? Ce se cere de la credincioşii musulmani? Si de ce unii dintre musulmani sunt mai violenţi decât alţii?

Putem începe deci prin a răspunde la ceea ce ştim despre Islam. De fapt 'ISLAM" este numele corect al religiei întemeiate de profetul musulman Mahomed, care a pretins că însuşi îngerul Gabriel i s-a arătat pentru a-i revela din partea lui Allah (Allah este numele arab pentru 'dumnezeu') această nouă religie. Numele de 'islam' provine de la un verb arab care înseamnă a se supune (în cazul religiei acesteia, desigur că a se supune voiei lui Allah). Musulman se referă la un practicant al religiei islamului.

Cartea de bază a Islamului este Sfântul Coran. Musulmanii cred că acesta este adevăratul Cuvânt a lui Dumnezeu şi cred atât de orbeşte lucrul acesta, încât au devenit deosebit de sensibili la orice conversaţie critică sau cercetătoare asupra Coranului; faptul acesta face dificilă abordarea unui dialog deschis cu ei.

Religia aceasta îşi are începutul pe la anul 610 d.Hr., an în care profetul Mahomed a început să fie vizitat de îngerul Gabriel care i-a adus revelaţia noii religii. Fiind un om fără educaţie şi care nu ştia să scrie, Mahomed a memorizat revelaţia care mai târziu a fost dictată discipolilor săi care au scris-o. Revelaţiile acestea au continuat până la moartea profetului Mahomed şi el susţinea că poate face distincţie între revelaţia primită şi propriile sale idei sau gânduri. Despre personalitatea lui Mahomed, cartea The World Religions aminteşte că profetul era predispus la religiozitate. Postea adesea, se retrăgea pentru meditaţie şi avea visuri revelatoare. Era generos, hotărât şi genial. Era un judecător viclean şi un conducător înăscut. Putea totuşi fi crud, răzbunător şi recurgea chiar şi la asasinat dacă era cazul. Era deosebit de senzual. Cu toate cele de mai sus, la moartea sa Mahomed a neglijat importanţa numirii unui succesor, fapt ce a dus la prima schismă a religiei când adepţii sau împărţit în două: gruparea mai redusă a şiiţilor şi mai numeroasă a sunniţilor.(J.N.D. Anderson, The World Religions, Grand Rapids: Eerdmans, 1966, pag. 54, 60).

Pornind deci acum 1400 de ani, Islamul a ajuns să fie une dintre religiile majore a lumii noastre: un miliard de oameni sunt musulmani, adică unul din şase! In Statele Unite sunt mai numeroşi decât Presbiterienii, Luteranii şi Episcopalienii la un loc. Aici exită 6 milioane de musulmani. Denominaţia creştină cu cei mai mulţi membri este cea a Southern Baptists. Ea numără 15 milioane de membri; musulmanii americani sunt deci jumătate cât Baptiştii Southern. Este una dintre religiile monoteiste, alături de Iudaism şi de Creştinism. Se găseşte în multe ţări şi culturi, domină scena politico-economică şi culturală a multor popoare şi putem spune că a ajuns să cucerească adepţi până în colţurile cele mai îndepărtate a pământului. Am auzit un pertinent comentariu ce căuta să facă deosebirea între aceste trei religii monoteiste amintite adineaori (regret că nu am reţinut numele comentatorului pentru a-l credita pentru gândul său); el spunea că Iudaismul este politic dar nu este misionar. Creştinismul nu este politic, dar este misionar. Islamul este şi politic, şi misionar. Musulmanul crede că religia sa trebuie să fie unica religie a lumii, pentru că este unica religie reală revelată de Allah profetului Mohamed.

Cu toată aparenţa de monolit a religiei acesteia, trebuie să apreciem totuşi că Islamul celor din China nu este la fel cu al negrilor din Africa, cu al arabilor sau cu al negrilor din America. Musulmanii se deosebesc unii de alţii prin credinţe, practici şi comportament. Ceea ce îi uneşte este credinţa în Allah şi în profetul său, Mahomed. Mai ales acum după evenimentele de la 11 Septembrie a.c. ni se pare multora că musulmanii sunt oameni violenţi, ostili, opuşi culturii şi civilizaţiei. Trebuie să precizez aici că am o mulţime de colegi arabi şi sunt cu toţii musulmani. I-am cunoscut ca oameni paşnici, iubitori şi ospitalieri. Apropo de precizarea anterioară, sunt mulţi oameni care asociază termenul de 'musulman' cu cel de 'arab'. Dar arabii sunt numai una dintre cele cinci familii majore de musulmani din lume.

Religia Islamului este destul de complexă şi complicată, în special pentru mintea occidentalului. Unii chiar au considerat ideologia Islamului obtuză, obscură şi iraţională. Invăţăturile Islamului sunt bazate pe cultura arabă a secolului al 7-lea, incorporează materiale existente în cultura şi civilizaţia arabă dinainte de Mahomed, şi conţin o ideologie împotriva oprimării şi o religie care impune prin forţă politică, socială sau armată (dacă este cazul) învăţături şi legi morale. Să nu uităm că Mahomed a fost un războinic şi om al vărsării de sânge (cu totul deosebit de Isus Christos sau Moise de exemplu, care au fost remarcaţi pentru blândeţea şi păşnicia lor, şi chiar deosebit de orice alt întemeietor de religie sau sistem moral, cum ar fi Budha, Confucius, etc). Islamul doreşte să stabiliească pe pământ o teocraţie, cu Allah la conducerea unei societăţi în care nu este nici o separare între religie şi stat. Cetăţenii acestei societăţi ar fi cu totul supuşi lui Allah ( a fi musulman după cum am arătat adineaori, înseamnă a fi supus lui Allah; mulţi musulmani se declară a fi Abd-Allah, adică 'robii lui Allah').

Teocraţia aceasta este aplicată prin conducătorii religios-politici, priviţi adesea ca nişte trimişi speciali ai lui Allah (Ayatolahul Khomeini a fost adesea supranumit de către musulmani ca fiind 'semnul lui Allah'). Si pentru că am amintit de Khomeini şi revoluţia sa din Iran, putem aici să amintim şi de talibanii Afganistanului, pentru că aceste două exemple ne vor arăta ceva deosebit de real şi de înspăimântător în acelaşi timp despre Islam: când acesta cucereşte o familie, un cămin, o societate, un popor, atunci controlează totul. Intreaga viaţă devine supusă legilor Coranului. Rolul Creştinismului în Occident este deosebit: acesta poate influenţa legislaţia, de exemplu, dar nu poate impune legi morale obligatorii cetăţenilor ţării în care există. In ţările musulmane, viaţa este controlată de legile Islamului. A te opune lor este se pedepseşte cu cruzime şi asprime.
(va urma).