Wednesday, February 14, 2007

Luarea în deşert a Numelui lui Dumnezeu

Întrebare: ce înseamnă a lua în deşert Numele lui Dumnezeu?

Răspuns: La evrei, numele sunt deosebit de importante. Ele nu sunt alese ca să sune frumos, melodios, să fie inedite, nemaiîntâlnite. Noi alegem uneori nume care ni se par „la modă”. Alegem numele unor peronalităţi sau celebrităţi ai vremurilor noastre. Dar nu este aşa la evrei. La ei numele vrea să fie esenţa sau natura persoanei respective. Numele reprezintă istoria persoanei respective. Uită-te la numele date copiilor lui Iacov:
- Geneza 29:32 Lea a rămas însărcinată şi a născut un fiu, căruia i-a pus numele Ruben (Vedeţi fiu) „căci” a zis ea „Domnul a văzut mâhnirea mea.
- Geneza 29:33 A rămas iarăşi însărcinată şi a născut un fiu; şi a zis: „Domnul a auzit că nu eram iubită şi mi l-a dat şi pe acesta.” De aceea, i-a pus numele Simeon (Ascultare).
- Geneza 29:34 Iar a rămas însărcinată şi a născut un fiu; şi a zis: „De data aceasta, bărbatul meu se va alipi de mine, căci i-am născut trei fii.” De aceea i-a pus numele Levi (Alipire). ETC

Moise îl întreabă pe Dumnezeu „cum te cheamă”? Ar fi putut să întrebe: „şi ce să spun israeliţilor, cine mă trimite? Cum să îţi zic?” Nu; Moise întreabă „cum te cheamă? Adică, ce ai făcut? Ce te reprezintă? Cum eşti Tu”?

Dumnezeu îi răspunde: Exodul 3:14-15 Dumnezeu i-a zis lui Moise: „Eu Sunt Cel ce Sunt.” Şi a adăugat: „Vei răspunde copiilor lui Israel astfel: „Cel ce se numeşte „Eu Sunt” m-a trimis la voi.” Dumnezeu a mai zis lui Moise: „Aşa să vorbeşti copiilor lui Israel: „Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov, m-a trimis la voi. Acesta este Numele Meu pentru veşnicie, acesta este Numele Meu din neam în neam. Răspunsul lui Dumnezeu pe limba noastră? „Eu sunt veşnic. Eu am existat pe vremea lui Avraam, Isaac şi Iacov. Eu am fost şi sunt Dumnezeul lor. Eu văd totul, Eu ştiu totul, Eu pot totul”.

Evreii au dat lui Dumnezeu nume care să le amintească ce a făcut Dumnezeu pentru ei, sau cum este Dumnezeu:
- El Shaddai = Dumnezeul cel Atotputernic (Geneza 17:1 Când a fost Avram în vârstă de nouăzeci şi nouă ani, Domnul i S-a arătat şi i-a zis: „Eu Sunt Dumnezeul Cel atotputernic).
- Adonai = Domnul (Geneza 15:2 Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule).
- Iehova Iire = Dumnezeu poartă de grijă (Geneza 22:14 Avraam a pus locului aceluia numele: „Domnul va purta de grijă. De aceea se zice şi azi: „La muntele unde Domnul va purta de grijă).
- Iehova Nissi = Dumnezeu este Steagul meu (Exodul 17:15 Moise a zidit un altar şi i-a pus numele „Domnul, steagul meu).
- Iehova Kadosh = Dumnezeu care sfinţeşte (Leviticul 20:8 Să păziţi legile Mele, şi să le împliniţi. Eu Sunt Domnul, care vă sfinţesc).
- Iehova Shalom = Dumnezeu este pacea mea (Judecători 6:24 Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului, şi i-a pus numele „Domnul păcii”).

A treia poruncă a Legii spunea să nu se ia Numele lui Dumnezeu în deşert. Primele 3 porunci ale Legii au de-a face cu persoana lui Dumnezeu. Dumnezeu se declară a fi Dumnezeu care a scos pe Israel din ţara Egiptului. Scoaterea lui Israel din Egipt nu a fost un lucru obişnuit, sau la voia întâmplării. Cu această ocazie, Dumnezeu şi-a demonstrat puterea prin semne şi minuni, experimentate de egipteni şi de evrei.

Apoi Dumnezeu interzice facerea unui chip cioplit (idol) care să-l reprezinte pe Dumnezeu. Dumnezeul care este Duh, Dumnezeul infinit, nu poate fi pus în imagini de lemn, piatră sau orice alt material. El şi-a lăsat amprenta în creaţie (Romani 1:19-20 Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El), dar nimic din creaţie nu-l poate reprezenta pe El 100%. Orice reprezentare a lui Dumnezeu ar fi o diminuare a fiinţei Sale, de aceea, o minciună despre Dumnezeu. Sau, un dumnezeu fals, foarte departe de realitatea adevăratului Dumnezeu.

Luarea în deşert a Numelui lui Dumnezeu nu însemna doar profanarea unui cuvânt. Însemna a face ceva care să dăuneze reputaţiei persoanei din spatele acelui nume. Înseamnă atribuirea unor atribute necaracteristice persoanei care poartă numele respectiv.

Noi putem lua „în deşert” Numele Domnului în mai multe feluri:

1. Prin folosirea Numelui lui Dumnezeu în jurăminte false. Lev 19:12 Să nu juraţi strîmb pe Numele Meu, căci ai necinsti astfel Numele Dumnezeului tău. Eu Sunt Domnul. Adică, să nu spunem un neadevăr, pe care vrem să-l facem „adevărat” susţinându-l cu Numele Domnului.

Aici vreau să precizez că Noul Testament ne interzice categoric să mai jurăm: Matei 5:33-37 Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: „Să nu juri strîmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.” Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu; nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru. Felul vostru de vorbire să fie: „Da, da; nu, nu”; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rău.

2. Prin rostirea unor preziceri în Numele Domnului, când Domnul nu a vorbit, sau nu a trimis lucrătorul. Ezechiel 13:1-6 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Fiul omului, prooroceşte împotriva proorocilor lui Israel, care proorocesc, şi spune celor ce proorocesc după gustul inimii lor: „Ascultaţi cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Vai de proorocii fără minte, care umblă după duhul lor şi nu văd nimic!
Proorocii tăi, Israele, Sunt ca nişte şacali în mijlocul dărîmăturilor! Voi nu v-aţi suit înaintea spărturilor, n-aţi înconjurat cu un zid casa lui Israel, ca să rămâneţi tari în luptă, în ziua Domnului. Vedeniile lor Sunt înşelătoare, şi proorociile lor mincinoase. Ei zic: „Aşa vorbeşte Domnul!” cu toate că Domnul nu i-a trimis; şi fac pe oameni să tragă nădejde că se va împlini cuvântul lor.

Transmiterea unor învăţături, ca fiind în Numele Domnului sau în folosul Lui, când de fapt Domnul nu le-a poruncit sau transmis, este luarea în deşert a Numelui Său. Dacă eu transmit tradiţii omeneşti în Numele Lui, eu îl necinstesc pe Dumnezeu.

3. Prin exagerarea experienţele noastre, sau atribuirea acestora lui Dumnezeu, când Domnul nu a lucrat intenţionat în sau cu noi. Romani 15:18 Căci n-aş îndrăzni să pomenesc nici un lucru pe care să nu-l fi făcut Hristos prin mine, ca să aducă Neamurile la ascultarea de El: fie prin cuvântul meu, fie prin faptele mele. Când spunem că am avut experienţe de la Domnul (pentru a sublinia importanţa noastră) şi când El nu a avut nici un rol în ele, îl necinstim pe Dumnezeu.

De asemenea, când înălţăm experienţele noastre pe piedestal şi le facem norma experienţelor altora, necinstim numele lui Dumnezeu. Adică, limităm posibilităţile lui Dumnezeu la experienţele noastre.

4. Prin folosirea unor cuvinte sau expresii care, chiar dacă nu rostesc numele lui Dumnezeu, îl subînţeleg.
- Gosh
- Gee

De asemenea, rostirea numelui lui Dumnezeu, când ceva nu reuşeşte, sau când ne mirăm de ceva:
- My God!
- Jesus Christ!